Salutare  prieteni. In aceasta perioadã de sfârshit de secol, are loc în mai multe tzãri din Europa împotriva tarifelor lipsite de bun simt practicate de companiile telefonice. Trebuie sã ne alãturãm shi noi acestui protest, noi totzi românii, totzi internetishtii.
Saitul nostru prieten, administrat cu maiestrie de prietenul nostru LaScurt, sau Razvan, sunt mai in temã ca mine cu acest protest. Vã rog foarte mult sã vizitatzi shi pagina lor pentru a afla mai multe detalii.
Pagina noastrã se axeazã mai mult pe aspectul tehnic, de orice fel, însã nu puteam sã nu luãm atitudine. Dacã cineva de acolo de sus ne aude, vã rugãm sã ne întzelegetzi:
-Eu, Andreutzã, sunt un student sãrac. Nu îmi permit sã  folosesc telefonul, Cu alte cuvinte este un lux.
-De ce oare? Sunt Covins cã Alexander Graham Bell, fie-i cinstitã memoria, ar fi supãrat pe dumneavoastrã, domnilor directori Romtelecom, pentru cã ne jupuitzi de bani. Sã vã fie rusine.
-Statul nu face nimic. Ce poate sã facã? Mãcar sã îsi dea seama cã ar putea investi în viitorul nostru, în dreptul la informatzie. Multi dintre pãrinti, dintre oameni în general , i-am auzit spunãnd: “Mai bine ai pune mâna pe carte, în loc sã te tzii de prostii!“.   Aceasta este filosofia secolului recut. Vã spun eu, pânã shi Guttenberg a fost scuipat pentru tiparnitza lui. Calculatorul, informatzia electronicã, reprezintã noua carte. Intrãm în mileniul 3, ce naiba?
-Statul nostru, care nu îsi dã seama cã în scoli se îndobitocesc oameni, si asta numai din motivul urmãtor: cadrele didactice trebuie sã îsi câstige pâinea, si drept urmare se gandesc numai la sendvishi si la weekend.    

Nota de indiferentzã cu care RomTelecomul trateazã situatzia a atins cote alarmante.  Nu vã temetzi. Alãturatzi-vã protestului nostru, pentru o navigare mai bunã shi mai ieftinã. Este de-a dreptul ridicol, Internetul în România a devenit o afacere de care beneficiazã toþi cârnatziii, mai puþin oamenii simpli ca mine. A devenit un lux. Au fost facute demersuri catre RomTelecom pe cale electronicã, însã am citit chiar eu personal raspunsul lor plin de indiferentzã, prin care se spunea cã totul este degeaba. Cu toate ca initzial a fost aleasã calea diplomaticã de abordarei, suntem nevoitzi sã actzionãm ºi prin alte metode.

Cerem :    • Sã se instituie un mod de taxare pe bazã de abonament lunar, la alegere. Identic cu sistemul practicat de MA Bell din Statele Unite. Eu, personal as fi de acord sa plãtesc de exemplu 300.000 pe lunã, dar sã am acces nelimitat local. În afara municipiului, sã se perceapã o taxã conform duratei de conectare.    • Îmbunãtãtzirea calitãtzii serviciilor.     • Neperceperea taxei stupide de 100.000 lei lunar pentru service-ul (fictiv) al liniilor prevãzute cu aparate facsimile. (fax-uri).    • Afoanele care lucreazã la casierie sã facã rost de rest si de lectzii de bune maniere.